Dezbateri

Asasinarea speranţei: Reflecţii despre mineriade

Vladimir TISMĂNEANU

Violenţa limbajului

A revenit mereu, în aceste zile şi luni, întrebarea: sunt mineriadele o manifestare a violenţei politice? Cum pot fi ele interpretate, retrospectiv, după douăzeci de ani de tranziţie dificilă dinspre totalitarism către libertate?

citeşte detalii

Raport despre fratricidul din 13-15 iunie 1990

elaborat de ASOCIAŢIA 21 DECEMBRIE 1989

Peste 80.000 de pagini de documente din dosarul 75/P/1998 stau la baza acestui raport.  Copia  integrală a acestui dosar a fost obţinută prin dispoziţia Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg. Punerea la dispoziţie a acestei copii a fost tergiversată un an şi jumătate de autorităţile române.

descarcă document (PDF)

13/15 iunie 1990: despre stat, pluralism şi democraţie

Ioan STANOMIR

La douăzeci de ani după, zilele dintre 13 şi 15 iunie 1990 rămân un punct de inflexiune care nu poate fi ignorat: dincolo de violenţă, dincolo de trauma pe care au indus-o unei întregi generaţii, mineriadele propun celor de astazi o temă de reflecţie asupra modului în care, după decembrie 1989, democraţia românească s-a reinventat.

citeşte detalii

Omul din subterană: un memento cinematografic

Angelo MITCHIEVICI

Când filmul Prea târziu al lui Lucian Pintilie apărea în 1996 ca un recul întârziat la evenimentele din 13-15 iunie, acestea erau o amintire urâtă, dar încă vie pentru o întreagă generaţie de tineri, o parte ciomăgiţi de bâtele minerilor, umiliţi de cetăţenii vigilenţi, tineri care se pregăteau să schimbe societatea.

citeşte detalii

Violenţa legii şi violenţa fărădelegii

Vlad MUREŞAN (lector universitar, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj)

Violenţă descendentă şi violenţă ascendentă

Disting între o violenţă descendentă şi o violenţă ascendentă. Prima este o violenţă exercitată din vârful piramidei statale de către subiectul puterii (guvernanţii). A doua este o violenţă exercitată de la baza piramidei statale de către obiectul puterii (guvernaţii). Violenţa descendentă are ca formă extremă totalitarismul, iar violenţa ascendentă are ca formă extremă anarhismul. În ambele cazuri, violenţa se obiectivează în afara legii naturale, prin exces.

citeşte detalii

Mineriadele între propagandă şi manipulare

Sorin G. IONIŢĂ (cercetător-asociat IICCMER)

În primele luni ale anului 1990, regimul politic patronat de Ion Iliescu a ajuns să moştenească aproape intact monolitul aparatului de stat comunist, având o putere legală nelimitată. Violenţele stradale avuseseră loc în absenţa unei clare separări a puterilor, pe când dreptul public nereformat nu prevedea garanţii de protecţie a cetăţeanului faţă de abuzurile statului. Puterea disproporţională a statului nu era limitată nici de principiul raţionalităţii economice, întrucât centralismul, dirijismul şi etatismul erau încă atotcuprinzătoare. Regimul constituţional şi instituţiile îşi trăgeau rădăcinile din vremea regimului Ceauşescu.

citeşte detalii

Ecoul mineriadelor în presa străină

Mihaela TOADER (expert IICCMER)

Deşi revoluţia anticomunistă din decembrie 1989 a fost salutată cu entuziasm, credibilitatea ţării a scăzut dramatic după conflictele de la Tîrgu-Mureş. Mineriada din iunie 1990 a alterat însă profund raporturile României cu lumea apuseană.

citeşte detalii

Mineriadele anului 1990: principiul continuităţii

Constantin PETRE (expert IICCMER)

Sintagma „mineriadă” a apărut în anul 1990, devenind termenul generic pentru acţiunile de reprimare de către mineri a manifestanţilor din Bucureşti, care se pronunţau pentru democraţie, libertate de exprimare şi pluralism politic. Pe parcursul lui 1990 au avut loc trei descinderi ale minerilor din Valea Jiului în capitala ţării.

citeşte detalii

Reţeta violenţei organizate

Catălin BUCIUMEANU (eseist)

Ce este violenţa? De unde vine ea? În ce scop e folosită? Istoria recentă a României are câteva momente exemplare din care putem extrage fie veninul, fie leacul.

citeşte detalii